Agentie organizare evenimente
Contact

Contact contractari

Telefon

0770.436.937

Email:

office@rentaband.ro

Like Us On Facebook
Facebook Pagelike Widget

Acte necesare pentru cununia civila

Declaraţia de căsătorie se face personal, de către viitorii soţi, în scris, la primăria locului de domiciliu sau de reşedinţă al unuia dintre viitorii soţi. Căsătoria se va încheia după 10 zile, respectiv între a 11-a și a 14-a zi de la data depunerii actelor în care se cuprind atât ziua când a fost făcută declaraţia, cât şi ziua în care se oficiază căsătoria.

Odată cu declaraţia de căsătorie, viitorii soţi prezintă următoarele acte:

  • Documentul cu care se face dovada identităţii, în original şi în copie;
  • Certificatul de naştere, în original şi în copie;
  • Certificatul medical privind starea sănătăţii, valabil 14 zile de la data emiterii, care trebuie să conţină menţiunea expresă că persoana se poate sau nu se poate căsători;
  • Documente, în original şi în copii, traduse şi legalizate ori certificate de ofiţerul de stare civilă din care să rezulte desfacerea căsătoriei anterioare, dacă este cazul;
  • Chitanţa doveditoare privind achitarea taxei de timbru de 2 lei, achitată de fiecare dintre soţi, la orice birou al Direcţiei Generale de Impozite şi Taxe Locale.

În declaraţia de căsătorie, viitorii soţi vor arăta că nu există nici un impediment legal la căsătorie şi vor menţiona numele de familie pe care îl vor purta în timpul căsătoriei, conform dispoziţiilor art. 282 din Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil, precum şi regimul matrimonial ales. În situaţia în care viitorii soţi stabilesc un alt regim matrimonial decât cel al comunităţii legale, vor prezenta o fotocopie a convenţiei matrimoniale, autentificată de către notarul public.

Dovada identităţii se face cu următoarele documente:

  • Pentru cetăţenii români – buletinul de identitate, cartea de identitate provizorie sau paşaportul cetăţeanului român care are stabilit domiciliul în străinătate;
  • Pentru cetăţenii Uniunii Europene sau Spaţiului Economic European – documentul de identitate sau paşaportul emis de statul aparţinător;
  • Pentru apatrizi – paşaportul emis în baza Convenţiei privind statutul apatrizilor din anul 1954, însoţit de permisul de şedere permanentă şi temporară, după caz;
  • Pentru cetăţenii statelor terţe – paşaportul emis de statul ai căror cetăţeni sunt, în care să fie aplicată viza de intrare pe teritoriul României; viza trebuie să fie valabilă atât la data depunerii declaraţiei, cât şi la data oficierii căsătoriei;
  • Pentru cetăţenii cărora li s-a acordat o formă de protecţie în România – documentul de călătorie emis în baza Convenţiei de la Geneva din 1951 sau, după caz, documentul de călătorie pentru străinii care au obţinut protecţie subsidiară – protecţie umanitară condiţionată şi legitimaţia eliberată de O.R.I.;
  • Pentru cetăţenii solicitanţi de azil în România – paşaportul emis de statul ai căror cetăteni sunt, însoţit de documentul temporar de identitate.

Următoarele categorii de documente nu sunt valabile pentru încheierea căsătorie pe teritoriul României:

  • documentul temporar de identitate, pentru solicitanţii de azil, care are înscrisă menţiunea “identitate declarată”;
  • documentul care face dovada statutului de tolerat;
  • decizia de returnare.

Dovada desfacerii căsătoriei anterioare se face cu următoarele documente:

  • sentinţa de divorţ, în copie legalizată de instanţa care a pronunţat-o, rămasă definitivă;
  • certificatul de divorţ emis de birouri notariale sau primării.

Dovada încetării căsătoriei anterioare se face cu certificatul de deces al fostului soţ, la care se anexează şi certificatul de căsătorie.
Situaţii particulare:

A. În cazul în care viitorii soţi sunt cetăţeni români cu domiciliu în străinătate, acestia se vor legitima cu paşaportul aflat în termenul de valabilitate, iar unul dintre viitorii soţi va prezenta şi cartea de identitate provizorie prin care să facă dovada formei de şedere pe rază Sectorului 1.

Când viitorii soţi au locul naşterii în România, iar din confruntarea datelor înscrise în certificatul de naştere rezultă că au intervenit modificării în statutul civil (căsătorii, divorţuri, schimbări de nume etc.), se procedează mai întâi la înscrierea pe marginea actului de naştere a menţiunilor referitoare la modificările intervenite, după care se primeşte declaraţia de căsătorie.

B. În cazul căsătoriei unui cetăţean străin, alături de documentele enunţate anterior, este necesar să se prezinte următoarele acte:

  • dovada eliberată de misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră ale ţărilor ai căror cetăţeni sunt, din care să rezulte că sunt îndeplinite condiţiile de fond, cerute de legea lor naţională, pentru încheierea căsătoriei;
  • declaraţia autentificată de un notar public, din care să rezulte că soţul cetătean străin nu cunoaşte niciun motiv de natură legală care să împiedice încheierea căsătoriei;
  • cetăţenii statelor, cu care România a încheiat tratate, convenţii sau acorduri de asistenţă juridică în materie de stare civilă, pot prezenta în locul dovezilor emise de reprezentanţele diplomatice, documente eliberate de autorităţile competente ale statului de cetăţenie, datate recent – maximum 3 luni de la emitere-, ori care au prevăzut, în conţinut, termenul de valabilitate;
  • cetăţenii statelor care nu au misiune diplomatică ori oficiu consular acreditat în România şi care sunt în imposibilitatea de a obţine dovada, pot prezenta o declaraţie dată pe propria răspundere, autentificată de un notar public, din care să rezulte că viitorul soţ, cetăţean străin sau apatrid, nu este căsătorit şi îndeplineşte condiţiile de fond cerute de legea sa naţională pentru încheierea căsătoriei în România;
  • Dacă cetăţeanul străin nu este cunoscător al limbii române, este obligatorie prezenţa unui traducător autorizat de Ministerul Justiţiei la depunerea actelor şi în ziua oficierii căsătoriei.

Documentele prezentate de cetăţenii străini (certificatele de naştere, sentinţele de divorţ), eliberate de statele ai căror cetăţeni sunt, împreună cu traducerile (dacă nu sunt făcute în România), vor fi legalizate, după cum urmează:

a) Documentele eliberate de institutii ale statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga din 05.10.1961 se apostilează;

b) Documentele eliberate de statele cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate;

c) Documentele care nu se regăsesc în una din situaţiile prevăzute anterior, se supralegalizează, în conformitate cu prevederile art. 162 din Legea nr. 105/1992, cu completările ulterioare. Procedura supralegalizării documentului presupune existenţa a trei ştampile pe originalul documentului prezentat, după cum urmează: ştampila aplicată de autoritatea emitentă a actului, conform procedurii stabilite de statul de origine, ştampila misiunii diplomatice a României din statul de origine sau misiunea diplomatică a statului de origine din România; ştampila Ministerului Afacerilor Externe din România – Direcţia Relaţii Consulare, cu sediul în Aleea Alexandru nr. 24.